Mănăstiri


XIROPOTAMU








Ctitori dintru început au fost împărăteasa Pulheria a Bizantului (424) si fratele ei, Teodosie cel Mic. Pe la anul 839, a fost jefuită de arabi, iar pe la 870 s-au adunat monahii printre care a fost si fiul împăratului Bizantin Mihail Procopie, care, îmbrăcând haina monahală, a luat numele de Pavel. El a zidit din temelie toată manastirea. După ceva timp, Pavel s-a retras în singurătate unde a pus început alte manastiri cu numele Sfantului Pavel, iar cu timpul s-a ruinat si aceasta. Cel care a restaurat-o a fost călugărul Chesarie Daponte(între 1761-1783), cu ajutoare date de la domnitori si boieri Munteni. In interior are 10 paraclise. Aceasta manastire are o bibliotecă bogată cu cărti si manuscrise grecesti: 19 manuscrise pe pergament, cuprinzând diferite materii din sec. X-XIV, 239 manuscrise, cuprinzând probleme bisericesti din sec, XVI-XVIII, si altele. Sfinte Moaste are: bucata cea mare din lemnul crucii Domnului îmbrăcată în argint, avand cam o palmă si ceva lungime si ca două degete lătime, — se vede si gaura cuiului (oricine o va săruta, cu evlavie, sloboade o mireasmă nespusă), o cruce din lemn sfant, împodobită cu pietre scumpe rosii, dăruită de Constantin Duca, domnul Tării Românesti, un deget al Sfantului Vasile cel Mare, capul Sfantului Axentie, o bucată din moastele Sfintei Salomeia, bucăti din fasa si scutecele Domnului, parte din darurile care le-au adus magii la nasterea Domnului, o bucată mare de sânge de la Sfintii 40 Mucenici si altele.

Mănăstirea Xeropotamu este situată la jumătatea drumului dintre Dafne și Kareia, fiind închinată Sfinților 40 de Mucenici. A fost ctitorită de împărații Constantin al VI-lea (913-959) și Roman I Lecapenul (920-944). Tradiția spune că întemeietor al mănăstirii a fost Sfântul Pavel Xeropotamiteanul, care a fost fiu de împărat. Denumirea de Xeropotamu a luat-o de la locul din apropiere, unde s-a nevoit Sfântul Pavel și care se numește „Xeropotamul", adică „pârâul sec".

Se spune în viața Sfântului Pavel că, atunci când a venit în mănăstire și a cerut să fie făcut călugăr, starețul i-a spus: „Când îți va sta pieptenul în barbă , atunci te voi face călugăr", căci Sfântul Pavel era spân (în Sfântul Munte este interzisă închinovierea tinerilor fără barbă). Atunci sfântul, luând un pieptene, l-a înfipt în pielea obrazului, zicând starețului: „Iată că îmi stă pieptenul în barbă!". Văzând starețul dragostea lui pentru Dumnezeu și cunoscând cu duhul că va fi mare, l-a primit și l-a călugărit.

În această mănăstire, s-a întâmplat o uimitoare minune atunci când au venit cruciații trimiși de papa de la Roma și au cerut călugărilor să slujească cu preoții catolici și să-l pomenească pe papă la slujbe. O parte din preoții mănăstirii, fiind mai fricoși și uitând de mucenicii care au răbdat chinuri pentru Hristos, au acceptat să slujească cu catolicii. În momentul în care slujeau Liturghia într-un paraclis al mănăstirii, s-a surpat bolta Sfântului Altar și, căzând peste ei i-a ucis, atât pe catolici, cât și pe ortodocși. Până în momentul de față, paraclisul nu a mai fost reparat, fiind lăsat în ruină, drept mărturie pentru minunea care s-a făcut.

În fiecare an, la prăznuirea Sfinților 40 de Mucenici (hramul mănăstirii), în timpul Sfintei Liturghii creșteau în jurul Sfântului Altar 40 de ciuperci, care se luau și se împărțeau credincioșilor ca binecuvântare. Din anul când s-a slujit cu catolicii, ciupercile nu au mai răsărit niciodată.

Voievozii și boierii români, care au contribuit la refacerea și întreținerea mănăstirii au fost: Neagoe Basarab, Vlad Vintilă, Alexandru Coconul, vameșul Păun, postelnicul Ioan, negustorul brașovean Radu. Cu sprijinul lui Alexandru Lăpușneanu și a doamnei Ruxandra a fost renovată și pictată biserica mare. Pe ușile sculptate, se văd stemele Moldovei și țării Românești.

În momentul de față, mănăstirea are 40 de călugări, iar pe teritoriul mănăstirii se nevoiesc în jur de 20 de călugări printre care, la o chilie, și un călugăr român.

Mănăstirea are cea mai mare bucată din lemnul Sfinte Cruci, cu urmele unui piron cu care a fost răstignit Mântuitorul nostru Iisus Hristos.

Dintre multele sfinte moaște care se află aici, amintim de cele de la Sfinții 40 de Mucenici, Sfinții Mercurie, Teodor Tiron și Teodor Stratilat.

Mănăstiri



Noutati


Sfântul Mucenic Cosma Protosul

El a fost Protos al Sfintei Chinotite în momentul în care susţinătorii unirii cu romano-catolicii, ca urmare a politicii ecleziastice a împăratului Mihail al VIII-lea Paleologul și a Patriarhului ...

Mai mult

Sfântul Cuvios Petru Atonitul

Cuviosul Petru a fost de neam grec, cu rânduiala ostaş şi voievod. El a venit la călugărie în acest chip: fiind trimis cu multe feluri de oşti la război în Siria, s-a întâmplat ca ostile greceşti ...

Mai mult

Cuviosul Gherontie Athonitul

Mănăstirea Vuleftiria era situată lângă mare, acolo unde se află astăzi Chilia „Sfântul Elefterie” a schitului „Sfânta Ana”. Datorită aşezării sale, mănăstirea era deseori ataca ...

Mai mult

Cuviosul Nou Mucenic Ignatie Athonitul

Sfântul Nou Mucenic Ignatie s-a născut în satul Eski Zagora (Stara Zagora) din ţinutul Târnovo şi a fost botezat Ioan. Când Ioan era încă copil, părinţii săi, Gheorghe şi Maria, s-au mutat în or ...

Mai mult

Sfântul Cuvios Atanasie Athonitul

Pe Cuviosul Atanasie, cel vrednic de laudele celor fără de moarte, l-a odrăslit în viaţa cea muritoare şi omenească cetatea cea mare Trapezunda şi a învăţat carte în Bizanţ, iar munţii ...

Mai mult

Sfântul Nil Athonitul

Acest Sfânt Nil s-a născut la Morea. Fiind ieromonah, a mers împreună cu unchiul lui la Sfântul Munte Athos şi acolo s-a nevoit până la capătul zilelor lui ca zăvorât la un loc muntos şi pustiu ...

Mai mult

Siluan Athonitul

Cuviosul Siluan (Simeon Ivanovici Antonov) s-a născut în 1866 într-o familie modestă de ţărani ruşi, alcătuită - pe lângă părinţi - din cinci băieţi şi două fete. Tatăl lui Simeon, ...

Mai mult

Maxim Cavsocalivitul (13 ianuarie)

Cuviosul părinte Maxim, care a trăit la anul 1320, era din Lampsac, din părinţi de neam bun, binecredincioşi şi îmbunătăţiţi, care fiindcă erau lipsiţi de fii, rugau totdeauna pe Dumnezeu cu lacr ...

Mai mult